Accent

copilaria este singura existenţă decentă în care poţi să îţi colorezi inima să aduni biletele la circ
apoi să spargi sâmburi de caise în faţa blocului cu cel mai bun prieten
vine însă o zi în care să iubeşti
în care te faci o femeie frumoasă cu un ochi de sticlă şi altul de apă sărată
vine o zi în care femeile lumii nu îşi ascund genunchii
femeile fac poze în sălile pline nu îşi scurtează sânii
doar îşi retează miez din inimă pun câteva suspensii
nu se mai bandajează decât pe o parte
nu e bine ce faci aşa începe tristeţea
îţi cade o bucată de inimă în mijlocul străzii şi nimeni nu vede nimic
rămâne o poveste pe care nu o mai termini niciodată
iar mâna ta desenează femeia care nu şi-a născut toţi copiii
se face apoi un poem dintr-o femeie neiubită destul
se face tăcere şi de aici începe libertatea